Bagajele abandonului
Ce iei cu tine când ai 10 minute să pleci?
Bagajele Abandonului este o campanie care vorbește despre cele mai dramatice momente dintr-o existență, cele în care forțe exterioare și imposibil de controlat te duc în situația de a abandona totul: prietenii, casa, locul în care trăiești sau lucrezi, comunitatea, micile tabieturi, existența așa cum o știi… și să pui în grabă, într-un bagaj, ceea ce pare că poți salva 💼.
Cartea lui preferată
Când făceam bagajul i-am spus să ia cu el o carte. Aveam nevoie de timp să ascund un cuțit în bagaj, nu l-am folosit, l-am aruncat înainte să ajungem în...
Cum se vede războiul dintr-un târg la granița cu Ucraina
Înainte să înceapă invazia rusă în Ucraina, am dat o tură prin câteva sate din nordul României, aflate la câțiva pași de graniță. Voiam să iau pulsul și să văd...
M-am întors să devin medic
„Mi-am petrecut ultimii cinci ani în Ucraina și mereu am fost impresionat de atmosfera din preajma sărbătorilor, când străzile erau luminate și toată lumea se pregătea de Crăciun. Acum e...
„M-am săturat să aud că sunt o femeie puternică”
Începutul războiului a găsit-o pe Mariia în București, la o competiție de patinaj artistic la care participau cele două fiice mari. A hotărât împreună cu soțul ei să se întoarcă...
Crăciunul va fi diferit, dar suntem datori să-l trăim pentru copii
Olyna a ajuns în România în martie, împreună cu fiul de șapte ani, fiica de doi, mama și tatăl ei. A contat mult că are părinții lângă ea. Nu trebuie...
La graniță II
Povesteam într-o postare anterioară despre drumul pe care l-am făcut prin satele de la granița de nord a României, acolo unde am stat de vorbă cu câțiva ucraineni huțuli. Asta...
La graniță I
„Cu doar câteva zile înainte să înceapă invazia rusă în Ucraina, am fost la granița de nord a României pentru a vorbi cu câțiva dintre ucrainenii huțuli stabiliți acolo. Am...
Calvarul neamului meu basarabean: Dezrădăcinarea (III)
1943-1944 – mama începe liceul la “Regina Maria” din Chișinău, în urma unui examen de admitere (pentru clasa a cincea). Câteva luni de puțină normalitate în care a stat în...
Calvarul neamului meu basarabean: Istoria din ADNul neamului (II)
Observ că mama a scris despre întâmplări însă despre ce a simțit, doar când a fost foarte multă încărcătură a reușit să spună câte un cuvânt “jale”, “groaznic”, “urât”… Șocul,...
Calvarul neamului meu basarabean: Când străbunii vorbesc…(I)
„Ieri, într-un an în care lipsește ziua de 29 februarie, mama mea și-ar fi aniversat nouăzeci de ani. A plecat însă mai devreme, acum aproape șapte ani. Și nu pot...
Războiul este durere!
Războiul este durere! 24 februarie 2022 – această zi a schimbat viețile tuturor oamenilor din Ucraina. Familia noastră a visat la planuri de viitor, dar războiul și-a făcut propriile...
Am avut la mine speranța
PARTEA I „Am fost ținut captiv de soldații rușii timp de 5 zile într-o școală dintr-un sat vecin. Eram cinci oameni ținuți în captivitate, printre care și unul dintre prietenii...
De panică nici nu am împachetat
În ziua în care a început invazia rusă în Ucraina, Zarin (23 de ani) a plecat din Odessa spre granița cu România. Era unul dintre miile de studenți indieni care...
Hainele erau la uscat
Sunt din Azerbaidjan și am locuit în Ucraina mai bine de 10 ani. Acolo era casa mea și a familiei mele. Am o soție și un copil de 4 ani....
Inorogii nu au încăput în bagaj
Nu știu dacă oamenii își dau seama cât de greu e să te vadă propriul tău copil neajutorat. Poate a fost nevoie să vă mutați vreodată. Poate ați trecut prin...
Vyshyvanka, pâine și cărți pentru copii
„Trebuie să sărbătorim, indiferent de cât va mai dura războiul”, mi-a spus Tanya, o mamă din Ucraina, atunci când mi-a povestit ce a pus în bagajele pe care le-a pregătit...
A dărui necondiționat din timpul tău
Cine a avut norocul unui profesor care să inspire prin firea sa și prin raportarea la cei din jur, știe că felul în care Gheorghiță Dragoș Jigău alege să trăiască...
Mame ajută mame
După o săptămână înțepenită în fața știrilor despre război, Adriana Șerban i-a spus soțului într-o sâmbătă că e timpul să se ducă în gară. Au început un dans la fața...
Miroslava și Anastasia
În timpul petrecut ca reporter la Vama Siret, și mai apoi în Polonia, la granița cu Ucraina, am întâlnit oameni de toate vârstele, ucraineni, dar și studenți indieni sau africani...
Jurnalul Echipei
7 iunie 2022 Am avut astăzi prima întâlnire cu grupul de copii ucraineni alături de care dorim să curatoriem o expoziție intitulată Bagajele Abandonului. Ne-am gândit că niciodată vocea noastră,...
Ne-am logodit
Numele meu este Irina, am 29 de ani, sunt din Odesa și în momentul în care războiului a ajuns la noi la ușă eram o persoană absolut fericită, pentru că...
„Jurnal de Război” de Olga Grebennik IV
În caz de cutremur e bine să ai aproape de ușă, mereu pregătit, un kit de cutremur. Un bagaj de luat imediat ce ieși de sub grinda cea mai rezistentă,...
„Jurnal de Război” de Olga Grebennik III
Ce iei cu tine când ai 10 minute să pleci? Dacă ești copil iei o jucărie pe care să o strângi la piept când ți-e foarte frică. Așa cum i-a...
„Jurnal de Război” de Olga Grebennik II
Mamă, soție, fiică, artist, scriitor. Un om a cărui viața a fost ruptă în două. Care a trebuit să facă bagajul pentru ea și cei doi copii și să își...
„Jurnal de Război” de Olga Grebennik I
Una din primele mărturii care deschid seria „Bagajele Abandonului” a venit indirect din Harkov, trecând prin Lviov, Varșovia si Bulgaria ca să ajungă în România într-o carte. Jurnal de Război...
Școala Ucraineană din București
Anastasiia Konovalova, profesoara care a fondat o școală ucraineană în București, nu o să uite niciodată puloverul bleumarin pe care și l-a pus în bagaj la finalul lui februarie. A...
Hârtii. Hrană. Haine.
Pe Veronika am cunoscut-o de Ziua Internațională a Refugiatului, o denumire cumva sofisticată a unei zile pe care nimeni nu vrea să o sărbătorească vreodată. Ne strânsesem să găsim mici...
România ne-a ales pe noi
Până pe 24 februarie, am fost un ucrainean fericit, am trăit în orașul meu natal și iubit, am muncit, am iubit, am făcut planuri de viitor. Mergeam la fitness, desen,...
Ce a încăput într-un Lanos vechi
Inițial, nu aveam niciun plan să părăsesc Kherson, m-am gândit că puteam să supraviețuiesc cu fiul meu cumva, în apartamentul nostru sau poate la subsolul vreunei case. Soțul meu era...
Un briceag, lame de ras și carnețele
Egor (“Ye-GOR”) e un “caz simplu”. Are nevoie doar de o noapte de cazare în București în drumul lui spre Suedia unde locuiește sora lui. Autocarul îl aduce în Militari...
Munca de-o viață a rămas acasă
Pe ucrainenii Victoria și Serghei i-am cunoscut la Vama Siret, la scurt timp după ce a început războiul în Ucraina. N-am apucat să discutăm multe atunci, dar i-am vizitat câteva...
Orfelinat de familie
Pe soții Nadia și Michal i-am cunoscut în Rabka, o comună din Polonia, aflată într-o zonă montană, în care au ajuns peste 2000 de refugiați după izbucnirea războiului din Ucraina....
Căruciorul de la Cernăuți
Am tot văzut în ultimele luni poze cu cărucioare de copii lăsate de femei din Polonia pe peroanele unor gări pentru a fi luate de mame din Ucraina. Erau niște...
Aparatul foto și ursulețul preferat
24 februarie a împărțit viața noastră în înainte și după. Pentru totdeauna. Nu voi uita niciodată acea dimineață. M-am trezit la 5:00 a.m. în sunetul avioanelor. Am ieșit la balcon,...
Al doilea război din viața mea
Când a început al doilea război mondial aveam 6 ani. Din primele zile de război tata a plecat pe front. Locuiam în satul Kozatskoye din regiunea Herson și îmi amintesc...
Bagajul limbii ruse
Taisia nu a crezut niciodată că va veni o zi în care va avea atât de mare nevoie de limba rusă. Era o limbă intimă pe care o vorbea doar...
Bagajul străbunicii Paraschiva
Fetița din poză este Raveika. Anul nașterii, 1896, este consemnat aproximativ în istoria familiei care a fugit de două războaie. Prost de fiecare dată, spune azi strănepotul ei. Odată în...
Bagajul Bunicii Ioana a rămas
Ce se întâmplă când linia frontului trece prin satul tău? Aceasta e o poveste pe care bunica Ioana, născută în 1911 la Hângulești, le-o spunea des nepoților care-i umpleau curtea,...
Trei tineri în lumea largă
De la străbunica mea, Maria, am moștenit ochii. Nici părinții mei, nici bunicii și niciunul dintre nepoții sau strănepoții ei nu au avut această nuanță de verde. Nu am cunoscut-o,...
Abandonată de societate
E povestea unei fetite care a stat cu noi, în anii `90, înainte de a pleca spre America. Adopția nu a mai avut loc, dar nouă ne-au marcat viețile lunile...
Car bagajul vechiului sistem
Uneori trebuie să-ți faci bagajul pentru că duci un război interior pe care nu vrei să-l pierzi pentru că asta ar însemna să renunți la tine. Am 36 de ani,...
Paris-Vatra Luminoasă-Rome
„Fiecare familie are o istorie despre bagaje făcute în grabă, în câteva ore, cu alegeri și selecții imposibile.” Asta e tot ce a ascultat Ileana din ce îi citisem din...
Donează și tu o mărturie. Așteptăm de la voi istorii ale abandonurilor de dezrădăcinare totală care au marcat istoria propriilor voastre familii la muzeulabandonului@gmail.com. Donațiile de obiecte digitale și povești vor fi incluse în colecția permanentă a muzeului nostru digital.
In arhiva muzeului se află deja zeci de donații de povești ale abandonului, sute de mărturii și documente ce au fost integrate în demersuri curatoriale complexe, cum este prima expoziție imersivă din România intitulată Sighet Cămin Spital sau proiectul Mărturii 21, pe care le puteți oricând explora gratuit pe platforma muzeului.
Mărturiile primite vor intra în arhiva muzeului și vor fi împărtășite cu comunitatea consistentă de pe Facebook. Proiect finanțat de CARE, coordonat și implementat la nivel național de Fundația SERA România cu sprijinul CARE France și FONPC.
