copii școlari (fete)
Clădirea de pe strada Ana Ipătescu nr. 12 are origini în perioada austro-ungară, când în zonă a funcționat o cazarmă militară. După relocarea acesteia, pe amplasament a fost înființată în 1904 Școala Școala Normală Confesională Evanghelică de Învățătoare, cu predare în limba germană(1903–1948). Această școală pregătea învățătoare pentru comunitățile săsești din zonă. Instituția a fost sub autoritatea Bisericii Evanghelice C.A. până la reforma învățământului din 1948, când a trecut în proprietatea statului.
Terenul aferent instituției și anexelor avea o suprafață de 11.143 mp. Clădirea avea un singur etaj.
Potrivit cercetării în arhivele de presă, casa de copii exista în anii 50, fiind menționată în Gazeta Învățământului ca exemplu de bune practici pentru conduita și ținuta elevelor.
În 1991, organizația caritabilă White Rose din Leeds, UK s-a implicat în reabilitarea clădirii (instalații electrice, grupuri sanitare, încălzire, mobilier), iar echipa de voluntari a vizitat de 2-3 ori pe an instituția până la momentul închiderii ei în 2005.
Instituția a fost închisă în anul 2005, iar cele 50 de fete au fost mutate în asistență maternală sau case de tip familial. La acel moment, director era Emilian Hănescu.
În 1970, ziarul Steaua Roșie menționează recurența vizitelor Comitetelor Județene ale femeilor la Casa de Copii Școlari Sighișoara. Vizitele implicau luări de cuvânt despre munca care înnobilează cetățenii și igiena fetelor, apoi erau urmate de programe artistice oferite de eleve.
Extras din ziarul Drum nou (1958):
„La Sighişoara funcţionează de mai mulţi ani o orchestră compusă din mandoline, balalaici, chitare şi un acordeon. Sub conducerea profesorului Stase Vasile, această orchestră înregistrează an de an succese de seamă, în acest an, in cadrul concursurilor artistice şcolare, tinerele eleve de la Casa de copii s-au clasat printre primele pe regiune, ajungând, să participe cu orchestra şi la ultima fază a concursului, la Bucureşti. Activitatea acestei orchestre merită o atenţie deosebită, deoarece însăşi existenţa ei dovedeşte încă odată marea grijă de care se bucură azi în ţara noastră copiii orfani.”
Extras din Scânteia Pionierului (1960), mesaj trimis de o elevă cu prilejul aniversării a 90 de ani de la nașterea lui Lenin:
„In cinstea zilei de 22 aprilie, cînd aniversăm 90 de ani de la nașterea lui Vladimir Ilici Lenin, pionierii unității noastre au organizat mai multe acțiuni pionierești. Mai întîi am strîns fotografii și vom face un album, o gazetă de perete. Mai organizăm un concurs de poezii, adunări de detașament. Marea sărbătoare va fi cinstită în unitatea noastră așa cum se cuvine: pioniera MARIA MARDARE, Casa de Copii Sighișoara”
Extras din ziarul Zi de Zi de la momentul anunțului închiderii centrului de plasament (2005):
„Celor 50 de fete aflate la Centrul de Plasament Sighișoara li s-au oferit mai multe alternative pentru viitor, potrivit purtătorului de cuvânt al Direcției pentru Protecția Copilului Mureș, Magdalena Colceriu. O parte dintre ele vor fi mutate în două case familiale la Sâncraiu de Mureș, patru că se vor întoarce în familii, cinci fete vor fi transferate la Centrul de Plasament din Reghin, iar 25 rămân asistatele Centrelor de Plasament care mai sunt în județ, respectiv Zau, Reghin și Luduș, pentru că frecventează cursuri școlare în Târgu Mureș. Magda Colceriu a mai precizat că în această perioadă are loc o selecție de cupluri parentale, așa numiții părinți sociali, care să se ocupe de creșterea copiilor în casele de tip familial de la Sîncraiu de Mureș. Acolo ar urma să ajungă și 15 dintre fetele de la Centrul de Plasament Sighișoara. Vestea proastă e că, până acum, doar două persoane s-au arătat interesate să devină părinți sociali.”
Pentru mai multe informații despre termenul „casă de copii” consultă Dicționarul Abandonului.
Steaua Roșie, 1970-02-13 / nr. 35
Gazeta Învățământului, 1956-08-03 / nr. 382
Drum nou, 1958-07-04 / nr. 4211
Scanteia Pionierului, 1960-04-21 / nr. 16
Zi de Zi, 2005-05-27 / nr. 300