Copii cu vârste cuprinse între 3 – 6 ani.
După reformă: minori aflați în dificultate.
Clădirea fostei Case de copii preșcolari nr. 3 de pe șoseaua P. D. Kiseleff nr. 9 este în prezent încadrată ca monument istoric cu denumirea de „Vila Vasile Gănescu”. Ea a fost proiectată conform planului arhitectural realizat de Ion D. Berindey între anii 1901 – 1902. În perioada interbelică a existat restaurantul Chateaubriand, o locație frecventată de elita bucureșteană. Vila a fost naționalizată în timpul comunismului, dar nu se cunoaște anul în care a devenit institut de ocrotire.
În 2006 a fost redeschis centrul, atunci denumit Complexul social de servicii Sf. Iosif, în urma lucrărilor de modernizare.
În 2018, complexul de servicii este mutat pe strada Buziaș nr. 23, într-o clădire cu o capacitate de 16 locuri.
Nu se cunoaște anul în care s-a înființat Casa de copii preșcolari nr. 3, însă prima mențiune în presă vine din anul 1969 într-o listă de anunțuri de ocupări de posturi didactice la rubrica de educatoare (Gazeta Învățământului, 19.12.1969, nr. 1022). De asemenea, mai este menționat în revista Femeia într-o listă cerută de public cu instituții de ocrotire ale minorilor din București pentru persoane interesate să adopte copii (01.06.1977, nr. 6, anul 30).
Casa de copii preșcolari nr. 3 a avut parte de suport din partea Comitetului de sprijin de pe lângă casă, formată din 15 femei care s-au implicat în muncă gospodărească, plimbări la grădina zoologică, vizite la muzee și teatre, excursii la mare. De asemenea, comitetul a asigurat o sală de gimnastică și o stație-pilot pentru copii cu probleme de dezvoltare a corpului.
Fotografii extrase din revista Femeia, 01.11.1978 / nr. 11, anul 31
După 1989, nu sunt multe mențiuni în presă despre situația Casei de copii preșcolari nr. 3, însă există un articol în România Liberă unde se rezumă condițiile precare de trai: mizerie, prezența șobolanilor, hrană limitată, copii neglijați și abuzați de îngrijitoarele în număr mic, ajutoare venite din străinătate împărțite între angajați, situații despre copii vânduți prin adopții internaționale (13.11.1991, nr. 14562).
Într-un schimb de experiență între directoare de grădinițe și membre ale comitetelor de sprijin ale caselor de copii din Sectorul I al capitalei realizat la Casa de copii preșcolari nr. 3 a existat un moment artistic din partea copiilor sub forma unui recital (Femeia, 01.02.1984, nr. 2, anul 37):
„Nu sîntem singuri pe lume
nu stăm încuiaţi în casă!
Casa noastră-i o minune
şi prin noi ea prinde viaţă
Se ştie c-avem multe mame
dar pe toate le iubim.
Avem de ce: sînt săritoare
şi la necaz şi bucurii.
Pe această cale, noi
va aducem mulţumiri
şi să nu ne părăsiţi
pe la noi să mai poftiţi…”
Dacă ați copilărit, ați lucrat sau ați voluntariat la centrul din șoseaua Pavel Dimitrievici Kiseleff nr. 9, București și doriți să contribuiți la documentarea acestui centru prin mărturii sau imagini de arhivă, vă rugăm să completați acest formular.
Gazeta Învățământului, 19.12.1969 / nr. 1022
Femeia, 01.06.1977 / nr. 6, anul 30
Femeia, 01.11.1978 / nr. 11, anul 31
Femeia, 01.02.1984 / nr. 2, anul 37
Femeia, 01.07.1986 / nr. 7, anul 39
România Liberă, 13.11.1991 / nr. 14562
Evenimentul Zilei, 11.10.1994 / nr. 702
S-a redeschis Complexul Social de Servicii « Sf. Iosif » – Primaria Sector 1
Vila Vasile Gănescu – Bucurestii Vechi si Noi