

Inițial copii 7-10 ani cu „întârziere mintală”, ulterior copii cu dizabilități locomotorii și intelectuale până la 18 ani
În octombrie 1959 Sfatul Popular Craiova anunța înființarea „Școlii ajutătoare de copii întârziați mintal” la Balș, pentru băieți și fete (7-10 ani)

În septembrie 1963 Ministerul Muncii deschide ȘCOALA PROFESIONALĂ – pentru deficienții locomotori de la Balș, iar în anul 1967 în școală sunt aduși elevi cu deficiență mintală punându-se bazele Școlii Profesionale Speciale (până în anul 1984 numai pentru băieți, apoi școală mixta).
Prin Dispoziția nr.45 din 17 martie 2000, Inspectorul Școlar General al Inspectoratului Școlar Județean Olt dispune fuzionarea Școlii Profesionale Speciale nr.1 Balș (strada Cireșului nr.100) cu Școala Profesională Specială nr.2 Balș urmând ca de la această dată în imobilul actualelor școli să funcționeze o singură unitate școlară. Denumirea oficială a unității va fi Școala Profesională Specială Balș.
În 1997, un copil de 9 ani și-a pierdut viața din cauza virusului HIV. În acel an la Casa de Copii Balș se aflau 8 copii seropozitivi. Decesul a survenit în urma unei enterocolite contractată în tabăra de la Vitomirești în care au mers 146 de copii de la Bal. Anchetele au dezvăluit condiții improprii pentru igiena și sănătatea copiilor:

Gazeta de Sud (1997): „Inspectorul școlar general Sami Drăghici a vizitat tabăra de la Vitomirești. El declara că în urma unei inspecții făcute vara aceasta la tabăra de la Vitomirești s-a îngrozit cînd a văzut că unor copii cu vîrste între 4 și 14 ani li se dau de mîncare capete și picioare de porc. Tot el spune că i-a găsit pe copii bălăcindu-se împreună cu broaștele în apa verde și murdară a piscinei. Un lucru de neînțeles este faptul că inspectorul școlar general știa că acea tabără nu avea dreptul să funcționeze. Cu toate acestea nu a închis-o.”
În 1999, în instituția rezidențială din Balș se aflau 165 de copii, școlarizați la școala specială.
În anul 2000, vizita unei echipe de ziariști de la Jurnalul Național a dezvăluit că elevii cu deficiențe din Balș săreau gardul instituției. Unii cerșeau, alții luau trenuri către capitală. Directoarea instituției a negat cele semnalate, susținând că sunt supravegheați zi și noapte.
Reforma a modulat vechea instituție în două centre de plasament: Centrul de plasament Temerarii și Centrul de plasament Floare de Colț, ulterior în case de tip familial la alte adrese.
În 2005, centrul de plasament avea 89 de angajați și o capacitate de 150 de locuri pentru copii.

Centrul de plasament a fost închis în iulie 2016 în cadrul unui parteneriat între Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Olt (DGASPC) și Hope and Homes for Children România.
În anul 2011, prin Ordinul 6564/13.12.2011, se modifică rețeaua școlară de la nivelul Orașului Balș urmând ca titulatura oficială a unității să fie Școala Profesională Specială Balș. De atunci până în prezent școala nu și a mai schimbat denumirea.
Reproducem mai jos scrisoarea disperată a unui tată pensionar (Flacăra, 1974), cu scopul de a arăta un fragment din realitatea unui părinte care nu avea servicii adecvate pentru educația și îngrijirea unui copil cu dizabilități:
„Mă numesc Sîrbu N. Ștefan, pensionar, domiciliat in Craiova, strada Calea București bloc C, 7, scara Il. apartamentul 6. Am un copil de 19 ani oligofrenic gradul I, care a absolvit cursurile Școlii speciale ajutătoare Balș în vara acestui an (n.n .: 1973), și propus de conducerea școlii și comisia de triere să urmeze și el o școală specială profesională pentru meseria de timplar, specialitatea tapițerie. Propunerile cu tabelele respective au fost înaintate încă din luna iunie-iulie 1973 la «Ministerul Muncii», Direcția generală de asistență socială. Pînă în prezent nu mi-a venit nici o repartizare la vreo școală,deși la Balș funcționează o astfel de școală la care, în acest an, s-a aprobat înființarea unei a doua clase pentru tapițerie. Am vorbit recent cu directorul școlii, tovarășul Bolnăvescu, care mi-a spus că mai sînt locuri vacante la cele două clase paralele de tapițerie și dacă îi aduc repartizarea de la București mi-l primește fiindcă nu este încă prea târziu. La data de 24 septembrie cu recomandata nr. 796 am trimis o cerere (pe care o anexez) și acum vin cu rugămintea pe care v-o fac prin prezenta în speranta că veți căuta să mă ajutați. Situația lui mă îngrijorează extrem de mult, cu atît mai mult cu cît mă văd pus în imposibilitate de a-i da vreun ajutor. Este rugămintea unui tată disperat, fiindcă pe lîngă copil, am și soția bolnavă de nervi, tot din cauza lui.”

În 1998 a avut loc o situație atroce. Reforma sistemului de protecție a copilului a dus la separarea Școlii Ajutătoare din Balș în două jurisdicții: copiii lipsiți de ocrotirea familiei în grija casei e copii adminstrate la acel moment de Consiiul Județean, iar copiii cu dizabilități care proveneau din familii în grija Școlii Ajutătoare administrate de Ministerul Educației. Bugetele de hrană repartizate celor două instituții difereau dramatic, potrivit relatărilor presei, ceea ce a dus la o altercație pentru gustarea cu corn între doi copii instituționalizați în casa de copii și colega lor de la Școala ajutătoare. Fetița de 11 ani, care a refuzat să cedeze cornul și-a pierdut viața în urma loviturilor. Cazul a fost relatat pe larg de Gazeta de Sud, dar nu-l reproducem cu citate sau fotografii întrucât sunt șocante.
Dacă ați copilărit, ați lucrat sau ați voluntariat la centrul de plasament de la Balș și doriți să contribuiți la documentarea acestui centru prin mărturii sau imagini de arhivă, vă rugăm să completați acest formular.
Raport SERA nr. 39
Regulament organizare Temerarii, 2005
Raport Școala profesională specială, 2016
Flacăra, 1974-02-02 / No. 6
Gazeta de Sud, 1998
Gazeta de Sud, 1997-08-18 / nr. 743
Libertatea, 1997-08-14 / nr. 2169
Jurnalul Național, 2000-09-20 / nr. 2234
Înainte, 1959-10-07 / nr. 4549