

Copii școlari cu nevoi speciale
Nu cunoaștem momentan anul înființării instituției.
Potrivit volumului „Istoria învățământului tulcean” (Mihai Albotă), clădirea școlii speciale a fost construită în 1949, cu 4 săli de clasă, adugându-se încă 5 săli de clasă în 1960 și o cantină în 1966.
În 1995, potrivit unui articol din Tineretul Liber, căminul școlii speciale din Isaccea adăpostea 150 de copii.
În 1997, potrivit Curierul Național, un incendiu provocat de un scurtcircuit electric a distrus o parte din mobilierul și bunurile școlii.
În 2003, potrivit România Liberă, la Școala specială din Isaccea erau 64 de copii cu nevoi speciale. Fundația „Beatrix” din Germania trimitea colete cu ajutoare constând în îmbrăcăminte și hrană, dar copiii reclamau că aceste produse nu ajungeau niciodată la ei.
În 2006, potrivit „Istoria învățământului tulcean” (Mihai Albotă), în școala specială mai erau înscriși 15 elevi.
Extras din Curierul Național (1995), despre amendarea unui elev care a reclamat furtul din mâncarea și ajutoarele căminului:
„Adrian N. stă de când se știe, la Școala specială pentru handicapați Isaccea— un cămin mare, cu peste 150 de elevi. Din ceea ce ne-a povestit aici este curat, profesorii, ca peste tot, care e mai, buni, care mai răi. Timpul s-a scurs obișnuit — deși Adrian e convins că boala (oligofrenie, epilepsie, tulburări de comportament), sau o parte din ea, s-ar datora unei bătăi crâncene primite de un profesor irascibil.
Totul a pornit, susține interlocutorul nostru, de la faptul că a cerut ca supliment la prânz câteva felii de pâine. A fost refuzat dur, de bucătăreasa G.N. care l-ar fi înjurat. În replică a fost acuzată că fură din mâncarea elevilor, așa cum a furat și din ajutoarele primite de cămin. Incidentul a continuat la poliție, unde plut. adj. Gheorghe Dascălul l-a ascultat pe Adrian, i-a scris chiar cu mâna lui o plângere și-apoi… la amendat cu 50 000 lei pentru că a insultat-o pe G.N.
Ceea ce recunoaște și, A.N,. care insă invocă in apărare faptul că la cămin nu s-a văzut niciodată pe masă friptură cu cartofi prăjiți, carnea fiind păstrată pentru „fețe subțiri“. Ciorba de fasole cu jumări ar fi în opinia administrației căminului — numai bună pentru elevi. La fel s-ar fi întâmplat și cu ajutoarele „dijmuite“ zdravăn, în timp ce elevii erau prudent trimiși pe terenurile de sport.”
Extras din Curierul Național (1997):
„Școala specială din Isaccea are nevoie urgentă de ajutoare.
Un puternic incendiu a distrus aproape jumătate din averea așezământului.
Un puternic incendiu a izbucnit, duminică, în incinta căminului Școlii speciale pentru copii handicapați din localitatea Isaccea, județul Tulcea,informează Pompierii Militari. Focul a cuprins, în jurul orei 1:30, o cameră a căminului în care se aflau cinsprezece copii. Ei au fost evacuați de personalul școlii. Pompierii militari din Tulcea au stins flăcările după două ore de intervenție. Au ars 30 de paturi, 20 de saltele, 30 de cearșafuri, dulapuri și o sută de metri pătrați de acoperiș. Incendiul a fost provocat de un scurtcircuit electric.”
Extras din România Liberă, cu prilejul descoperirii faptului că ajutoarele din Germania nu ajungeau la copii (2003):
„Copiii mai spun că pentru a primi bilet de voie în oraș sunt nevoiți să dea cadouri, mai ales băutură și țigări, pedagogilor și personalului administrativ al școlii, în aceste condiții copiii de la Școala Specială din Isaccea susțin că dacă nimeni nu le va face dreptate ei se vor răscula și vor refuza să mai mănânce și să meargă la cursuri.”
Pentru mai multe informații despre termenul „școală specială” consultă Dicționarul Abandonului.
Dacă ați copilărit, ați lucrat sau ați voluntariat la Isaccea și doriți să contribuiți la documentarea acestui centru prin mărturii sau imagini de arhivă, vă rugăm să completați acest formular.
Istoria învăţământului tulcean
Tineretul Liber, 1995-08-13 / nr. 1620
Curierul Național, 1997-02-11 / nr. 1802
România Liberă, 2003-05-12 / nr. 3994