Loader

Cireșul meu

MA_M_0017

DETALII TEHNICE

Descriere

În zilele însorite bunica mă ținea pe lângă ea prin curtea mare, o ditamai gospodăria, cu animale și 2 case de îngrijit.

Trebuia să facă de mâncare pentru toți ai casei și să sape și grădina pentru roade.

N-avea în grija cui să mă lase, așa că a găsit o metodă sigură să nu fug cine știe unde: mă lega de cireșul din curte și-și vedea de treburi în grădină.

Îmi înconjură trupul mic cu o sfoară de cânepă dată pe după cireș. Aveam umbră ce-i drept, iar când oboseam de atâta plâns mă uitam cum se urcă furnicile pe mine și își văd de drumul lor către picior în jos, până la pământ.

Simțeam că timpul se oprește în loc, că așa mi-e dat, să fiu una cu copacul toată viața.

Când am mai crescut, îmi plăcea să mă urc până în vârf, să-l simt la picioare, cu cireșele lui albe, dulci-acrișoare-amărui.

Nu știu cum, acum, mi-e tare dor și de bunica și de cireș, nu mai sunt.

Inscripții
-
Autor

Anonimă

Localizare

Mărturie donată din România.

Cuvinte cheie