În 2023, în al doilea an de existență, Muzeul Abandonului a rămas fidel misiunii sale de a încapsula memoria abandonului în România. 2023 a însemnat o adâncire a conexiunii noastre cu publicul dar și cu tema pe care o abordăm: de la expoziția de o lună cu muzeul la vedere în Strada Amzei 13, la o nouă cercetare care s-a transformat într-o campanie participativă. Am adunat aici câteva dintre bornele care au definit 2023 pentru Muzeul Abandonului:
Am lansat 10 episoade ale podcastului „Pe urmele Abandonului”, un podcast cu multe fire narative, intrigi și întorsături de situație despre rana și rușinea ștampilei de popor care își abandonează copiii. În plus, podcastul s-a auzit în toată țara, în noiembrie, la Radio România Cultural. Dacă încă nu l-ați ascultat, îl găsiți pe Spotify, Apple Podcasts și Youtube: https://www.youtube.com/playlist?list=PL7x_hyvW77pmIL1JXNRKmIDQAxU4FiU8Q
În luna mai, am prezentat activitatea muzeului în fața comunității științifice de la New European College – o deconstruire a muzeului din perspective multiple: misiune și viziune, cercetare istorică, comunicare și structurarea arhivei.
În iulie, o echipă interdisciplinară a Muzeului Abandonului, alcătuită din istorici, antropologi, arhiviști, curatori, oameni de comunicare și experți în noile tehnologii au început o cercetare de teren la Casa de Copii Școlari din Zau de Câmpie. Cele peste 25 de interviuri realizate cu foști angajați sau fete care au trăit în Castelul Ugron, dar și sutele de obiecte și documente colectate de echipa muzeului, demonstrează că au existat insule de lumină în felul în care copiii abandonați au fost îngrijiți, protejați și iubiți în istoria recentă a României.
Am lansat campania participativă „Lumina din întuneric”, care invită donatorii la explorarea uneia dintre cele mai semnificative răni colective ale societății românești, prin donarea propriilor povești de abandon din copilărie, privite printr-o lentilă vindecătoare, pusă asupra oamenilor sau întâmplărilor care au adus un strop de lumină în oceanul singurătății. Citiți aici mărturiile primite: https://muzeulabandonului.ro/bagaje…/lumina-din-intuneric/
În august am deschis porțile, timp de o lună, expoziției „Unboxing Muzeul Abandonului – LIVE MUSEUM” în Amzei, 13, o expoziție-laborator, care a adus în fața publicului parte din activitățile de cercetare ale muzeului digital, dar și o translatare parțială în plan fizic a expoziției Sighet – Cămin Spital. Expoziția a cuprins muzeul fizic, muzeul VR, tururi ghidate, un laborator de cercetare la vedere și mini conferințe pe teme de interes ale muzeului.
În noiembrie am lansat Harta Abandonului, prima bază de date publică dedicată centralizării instituțiilor de protecție a copilului care au funcționat în România socialistă și în prima decadă post-comunistă. În etapa pilot a hărții pot fi consultate peste 100 dintre cele aproximativ 700 de instituții care au existat în toate județele României. O puteți consulta aici: https://muzeulabandonului.ro/harta-abandonului/
Pentru a ușura navigarea în jurul terminologiei abandonului, am lansat și un „dicționar de buzunar” în continuă dezvoltare: https://muzeulabandonului.ro/dictionarul-abandonului
Am lucrat tot anul la un timeline al sistemului de protecție a copilului din România, desfășurat pe mai bine de 70 ani, în curs de apariție în cadrul MA.
Peste 30 de voluntari și studenți în practică s-au alăturat echipei muzeului în efortul de arhivare, digitizare și documentare a arhivelor abandonului.
Am susținut o serie de module educative în școli, în cadrul Școlii Altfel. Am povestit elevilor de clasa a 8-a și a 9-a din București despre fenomenul abandonului din perioada comunistă în cadrul orelor de istorie, oferindu-le experiența unei expoziții de realitate virtuală chiar la ei în clasă.
Muzeul Abandonului a fost distins la ediția a XXI a PR Award, cu Golden Award for Excellence la secțiunea Artă și Cultură, un premiu într-o competiție a performerilor în comunicare. Prin această recunoaștere, Muzeul Abandonului a văzut validarea eforturilor sale, dar, mai presus de toate, a reiterat faptul că misiunea sa depășește simpla comunicare și se întinde către schimbarea fundamentală a unei realități dureroase.
În decembrie am încheiat anul MA cu o mini-expoziție a experienței VR Sighet Cămin Spital, în cadrul conferinței CoMuseum de la Atena, ediția cu numărul 13, organizată de Benaki Museum și British Council. Tema ediției în care Muzeul Abandonului a fost invitat a fost chiar Justiția și cum se poate exprima aceasta prin intermediul discursului muzeal și prin produsele muzeale. Ca muzeu construit în jurul unei teme sociale – abandonul, MA este în sine un act de justiție socială, care și-a asumat expunerea acestor povești și istorii neștiute ale copiilor care au supraviețuit instituționalizări în perioada comunistă și post-comunistă, în România.
Muzeul Abandonului a fost prezent la a zecea ediție a proiectului inițiat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului (IICCMER) – Rețeaua Memoriei. Timp de 4 zile, am descoperit proiecte muzeale din România și Republica Moldova care documentează și expun fragmente importante, mult timp neștiute, din istoria recentă a comunismului în România. Ne bucurăm că am avut ocazia de a prezenta și Harta Abandonului în fața unui public specialist.
Încheierea anului 2023 ne găsește obosiți, dar mulțumiți de eforturile făcute pentru a aduce la lumină acest fenomen dureros. Succesul proiectului nostru va fi deplin atunci când el nu va mai fi necesar, când va deveni irelevant pentru o națiune pentru care Abandonul nu mai e o rană și o realitate constantă. Muzeul Abandonului este despre noi, ca societate, așa că lacătul simbolic pe care dorim să îl punem acestui capitol este un proces pe care îl putem parcurge doar împreună.