Loader

Unboxing Muzeul Abandonului la New Europe College (NEC)

19 mai 2023

Unboxing Muzeul Abandonului la New Europe College (NEC) 
Urgențe memoriale. Arhive digitale.

Vineri, 19 mai, ora 11:00 – prezentare a proiectului Muzeul Abandonului, întâlnire cu echipa primei instituții muzeale integral digitale din România, o deconstruire a muzeului din perspective multiple: misiune și viziune, cercetare istorică, comunicare și structurarea arhivei. 

Întâlnirea se va finaliza cu vizite ghidate prin Muzeul Abandonului în realitate virtuală –  o experiență muzeală imersivă și interactivă alcătuită din limbaje specifice noilor media, de la gaming la realitate virtuală și augmentată.

Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ este un proiect independent ce și-a propus maparea culturii abandonului și redarea unei narațiuni istorice a fenomenului abandonului copiilor în România. În mai puțin de doi ani a reușit să se dezvolte și să se impună ca o instituție muzeală din viitor, prin inovație digitală și prin dezvoltarea unei spectaculoase aplicații de realitate virtuală. În același să timp, proiectul s-a remarcat printr-un important impact social, reușind o performanță nemaintâlnită în lumea muzeală – crearea unei comunități consistente și active în jurul muzeului, înainte ca el să existe.

În cei 30 de ani care s-au scurs de la schimbarea regimului politic, nu a existat nicio acțiune oficială din partea Statului Român care să recunoască public trauma supraviețuitorilor sistemului de protecție a copilul. Muzeul Abandonului dorește să devină un spațiu al dialogului, sigur și vindecător, pentru o comunitate uriașă a cărei traumă colectivă nu a fost niciodată cu adevărat recunoscută și discutată public – cea a sutelor de mii de copii abandonați și instituționalizați în România comunistă și post-comunistă.

INVITAȚI:

Oana Drăgulinescu, fondatoarea Muzeul Abandonului.

Cu o activitate vastă în coordonarea de campanii de comunicare dedicate organizațiilor non-guvernamentale, Oana Drăgulinescu are peste două decenii de experiență în zona jurnalismului cultural și social. Parcursul său academic cuprinde licența în Muzicologie la Universitatea Națională de Muzică din București, studii masterale în Comunicare și Relații Publice și Studii Culturale Britanice. Oana este fondatorul Muzeul Abandonului și coordonează strategia de dezvoltare și comunicare a acestuia. 

Simina Bădică, cofondator MA, istoric și curator la House of European History, Bruxelles din 2018. Între 2006 si 2017 a fost cercetător și curator la Muzeul Național al Țăranului Român, unde a coordonat Arhiva de Imagine si revista Martor. Este doctor în istorie al Universităţii Central-Europene (Budapesta) cu o teză despre muzealizarea comunismului în România. A participat în mai multe proiecte internaționale de cercetare pe tema istoriei recente, a muzeelor și colecțiilor controversate și a publicat mai multe articole și capitole de volum pe aceste teme. Organizează expoziții și proiecte de explorare muzeală pe teme circumscrise istoriei recente, istoriei traumatice, antropologiei și experienței comuniste și post-comuniste.

Iris Șerban este coordonator al arhivei MA. Iris este de formare antropolog și din 2015 lucrează la Muzeul Național al Țăranului Român, unde în prezent conduce Arhiva de Imagine. Alături de o echipă interdisciplinară formată din cercetători și artiști, se ocupă de dezvoltarea de programe și activități de valorificare culturală a fondurilor de arhivă. Are experiență în cercetare, management cultural și comunicare. Crede în cercetarea orientată spre acțiune, militează pentru deschiderea arhivelor către public și se implică în proiecte ce explorează forme noi de expresie culturală pentru patrimoniul material și imaterial. În cadrul Muzeului Abandonului, Iris coordonează programele de arhivare, digitizare și documentare a colecțiilor muzeului.  

Corina Dobos, doctor în istorie, cercetător științific III, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (Academia Română), bursier Imre Kertesz Kolleg, Jena (2021) și New Europe College, București (2021-2022). Director de proiect al grantului Făurirea Științei demografice în sec. XX: Populație și Dezvoltarea într-o periferie est-europeană (DEMOECRO), finanțat de  CNCS-UEFISCDI (2018-2020) (https://demohistory.wordpress.com/ ). Interese de cercetare: istoria doctrinelor de populație, politicilor de populație, economiei politice a populației. Editor și co-autor al volumelor Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu I & II (Iași, Polirom 2010, 2011). Publicații recente:  Corina Doboș,  Disciplining births: population research and politics in communist Romania, The History of the Family, 25:4, 599-626, 2020; C.Doboș, Global Challenges, Local Knowledges: Politics and Expertise at the World Population Conference in Bucharest, 1974, East Central Europe, 45(2-3), 215-244, 2018

Prezentarea proiectului muzeal va fi urmată de o dezbatere cu echipa extinsă a Muzeului Abandonului: Ioana Călinescu, cofondator MA / Ana Maria Ciobanu, scenarista și editoarea podcastului MA Pe urmele abandonului  / Ciprian Făcăeru, arhitect si scenograf de spatii virtuale. 

Despre experiența muzeală în realitate virtuală

Expoziția SIGHET. CĂMIN-SPITAL își propune să ofere vizitatorului o experiență imersivă într-o clădire și o istorie deliberat reduse la tăcere. Căminul-spital pentru minori de la Sighet a funcționat între 1973 și 2003 și era doar unul din cele peste 30 de cămine-spital din întreaga Românie. Nefolosită din 2003, clădirea a devenit o veritabilă capsulă a timpului. Muzeul Abandonului o redă vizitatorului cu toate poveștile, obiectele și întrebările fără răspuns pe care ea le conservă. 

Expoziția conține obiecte digitale 3D, texte și mărturii ale celor care au intrat în contact de-a lungul timpului cu căminul-spital: supraviețuitori ai etichetei „irecuperabil”, părinții lor, asistenți sociali, angajați ai organizațiilor care au închis căminul-spital, membrii ai echipei Muzeului Abandonului care au cercetat clădirea în 2021. Fragmente de document vor spune povestea copiilor care nu au supraviețuit și a celor angajați pentru a-i ocroti. 

Narațiunea pe care o propunem este în mod necesar fragmentară. Nu căutăm vinovați dar căutăm să înțelegem dezumanizarea care cuprinsese această instituție. Vizitatorul construiește împreună cu noi, parcurgând expoziția, o micro-istorie a căminului-spital și a oamenilor care au trăit-o. Expunem „banalitatea răului” (Hannah Arendt) de la saloane cu nume de flori până la cămăși de forță mărime mică.

Expoziția nu își propune să șocheze vizitatorul și încearcă să protejeze vulnerabilitatea puținilor supraviețuitori. Nu veți vedea imagini cu copii înfometați, batjocoriți, imobilizați, murdari, opăriți, dezumanizați. În lipsa imaginilor violente, ne vom folosi empatia, rațiunea și imaginația pentru a asculta poveștile pe care căminul-spital le-a tăcut în ultima jumătate de secol. 

Despre arhiva Muzeului Abandonului

Arhiva Muzeului Abandonului are ca scop reunirea, într-o arhivă digitală, a unor arhive personale și instituționale, deocamdată disparate, toate legate de instituționalizarea și dez-instituționalizarea copiilor din România comunistă și post-comunistă. Arhiva Muzeului Abandonului este o arhivă necesară, dar absentă în spațiul public, a cărei existență fragmentată va fi pentru prima dată reunită într-o bază de date (Harta Abandonului), accesibilă cercetătorilor și publicului larg, după caz. 

Deseori fenomenele traumatice (precum războaie, masacre, dictaturi) stimulează în rândul populației un impuls documentarist și arhivistic spontan. Se naște o formă de responsabilitate personală față de istoria la care ești martor, dar care, prin absența documentării ei oficiale, pare că nu se întâmplă și nu s-a întâmplat niciodată.

Arhiva muzeului reunește artefacte cu valoare patrimonială materială și imaterială, diverse ca formă și sursă de proveniență – atât documente oficiale, fotografii și înregistrări audio-vizuale, cât și mărturii și obiecte cu povești colectate de la comunitatea adulților care au trecut prin sistemul de protecție a copilului, precum și de la medici, asistenți sociali, psihologi și alți profesioniști implicați în reforma sistemului de protecție a copilului. Lor se adaugă loturi valoroase de peste 10.000 de materiale documentare inedite, neaccesate până în prezent – arhivele interne ale unei serii de organizații neguvernamentale care, în perioada deceniilor 1990-2000, s-au implicat activ în reforma sistemului de protecție a copilului. Identificarea, arhivarea, digitizarea și documentarea acestor arhive se înscriu în programul de arhivare de urgență derulat de Muzeul Abandonului. 

Muzeul Abandonului a fost distins în anul 2022 la Gala Premiilor Administrației Fondului Cultural Național (AFCN) cu Premiul pentru Incluziune Socială și Dialog Intercultural și la Gala Societății Civile cu trei Premii I la secțiunile: Artă și Cultură, Impact Social, Campanii de comunicare pe teme sociale.

Cartea de vizită MA
https://muzeulabandonului.ro/ 

Pagina de FB_Muzeul Abandonului
https://www.facebook.com/muzeulabandonului

Podcast Pe urmele abandonului

https://www.youtube.com/@muzeulabandonului9752 

Dezbatere Muzeul Abandonului – 9 luni de la lansarea proiectului
https://www.youtube.com/watch?v=QwSUGbY8HRM&list=UU26EMJlcCmkFVoe_hexm4AQ